Categorie: Fiscal și legislativ

Impozit dividende 2026: cota de reținere la sursă este 16% atât pentru dividendele plătite persoanelor fizice (art. 97 alin. (7) Cod fiscal, forma Legea nr. 141/2025), cât și pentru cele plătite persoanelor juridice române (art. 43 alin. (2)). Termenul de declarare și plată: 25 inclusiv a lunii următoare plății. Modificarea cotei PF de la 10% la 16% se aplică dividendelor distribuite de la 1 ianuarie 2026.

Cât este cota de impozit pe dividende în 2026?

Legea nr. 141/2025 majorează cota de impozit pe dividendele plătite persoanelor fizice de la 10% la 16%, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026 (art. 97 alin. (7) Cod fiscal). Cota pentru persoanele juridice române rămâne 16% (art. 43 alin. (2)).

Beneficiar	Cotă reținere 2026	Articol	Schimbare față de 2025
Persoană fizică (rezident)	16%	art. 97 alin. (7)	era 10% (L. 141/2025)
Persoană juridică română	16%	art. 43 alin. (2)	neschimbat
Persoană juridică (scutire UE)	0%	art. 43 alin. (3)	condiții art. 43

Impozitul se calculează asupra dividendului brut plătit. Societatea plătitoare are obligația de reținere, declarare și virare la bugetul de stat — art. 43 alin. (1) și art. 224 alin. (1).

Exemplu ipotetic (art. 97 alin. (7)): o SRL distribuie 10.000 lei dividend unui asociat persoană fizică în martie 2026. Impozit reținut: 1.600 lei (16%). Asociatul primește 8.400 lei net. În 2025, cota PF era 10%; de la 1 ianuarie 2026 este 16% (Legea 141/2025).

Cine reține și declară impozitul pe dividende?

Obligația de reținere revine persoanei juridice române care plătește dividendele — art. 43 alin. (1) și art. 97 alin. (7) Cod fiscal. Pentru dividende plătite nerezidenților, regimul aplicabil este art. 224.

Plătitor	Beneficiar	Formular	Termen
SRL/SA română	PF rezident	D100 (secțiune dividende)	25 luna următoare
SRL/SA română	PJ română	D100	25 luna următoare
SRL/SA română	nerezident	D100 + certificat rezidență	25 luna următoare

Dividendele aprobate dar neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea se consideră plătite la 31 decembrie — art. 43 alin. (3) Cod fiscal. Impozitul se datorează pentru luna decembrie, cu termen 25 ianuarie anul următor.

Care este legătura cu impozitul micro și profit?

Firma plătitoare de impozit micro (1% din 2026) poate distribui dividende din profitul disponibil, dacă respectă condițiile legale (Legea 31/1990, art. 70). Impozitul micro se calculează pe venituri, nu pe dividendele distribuite — cele două obligații sunt independente.

Obligație firmă	Bază	Cotă 2026
Impozit micro	venituri impozabile trimestrial	1%
Impozit pe dividende (la plată PF)	dividend brut către asociat PF	16% reținut

O firmă trecută la impozit pe profit (depășire plafon 100.000 euro sau opțiune) datorează impozit pe profit pe venituri; dividendele distribuite ulterior atrag reținerea de 16% la asociatul persoană fizică din 2026.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru distribuire?

Distribuirea dividendelor presupune profit contabil disponibil, aprobare AGA/decizie asociat unic și respectarea regulilor de distribuire din Legea nr. 31/1990. Dividendele nu pot fi plătite dacă activele nete sunt sub capitalul social sau sub jumătatea acestuia (art. 70 alin. (2)).

Condiție	Verificare	Consecință nerespectare
Profit disponibil	din contul de profit/pierdere	distribuire nulă
Aprobare AGA	hotărâre scrisă	plată fără temei
Active nete suficiente	art. 70 Legea 31/1990	răspundere administrator
Declarație D205	la plata dividendelor PF	art. 224 Cod fiscal

Situațiile financiare anuale depuse la termen (2 iunie 2026 pentru exercițiul 2025 — vezi termen depunere bilanț) confirmă profitul contabil din care se poate distribui.

Ce greșeli apar frecvent la impozitul pe dividende?

Erorile apar la confundarea cotelor PF/PJ, la termenul de plată și la dividendele neplătite la 31 decembrie. Cea mai frecventă greșeală din 2026: aplicarea cotei vechi de 10% la persoane fizice, deși Legea 141/2025 impune 16%.

Se aplică cota veche de 10% la PF după 2026. Legea nr. 141/2025 impune 16% pentru dividendele PF distribuite de la 1 ianuarie 2026 (art. 97 alin. (7)). Excepție tranzitorie: dividendele din situații interimare 2025 rămân la 10% (art. VII alin. (2) L. 141/2025).

Se omite regula de 31 decembrie. Dividendele aprobate dar neplătite se consideră plătite la 31 decembrie — impozitul se datorează cu termen 25 ianuarie (art. 43 alin. (3)).

Se distribuie fără profit contabil. Legea societăților interzice distribuirea din capital sau din rezerve nepermise. Impozitul nu compensează riscul civil al administratorului.

Se confundă cu impozitul micro. Impozitul micro de 1% se calculează pe venituri; dividendele plătite asociaților atrag reținere separată de 16% (PF, din 2026).

Întrebări frecvente

Cât este impozitul pe dividende pentru persoane fizice în 2026?

16% reținut la sursă, asupra dividendului brut (art. 97 alin. (7) Cod fiscal, forma Legea 141/2025). Cota a crescut de la 10%; se aplică dividendelor distribuite de la 1 ianuarie 2026. Impozitul este final.

Cât este impozitul pe dividende pentru SRL către SRL?

16% reținut de societatea plătitoare (art. 43 alin. (2)). Există scutiri pentru societăți-mamă UE dacă sunt îndeplinite condițiile art. 43 alin. (3) și art. 24.

Până când se plătește impozitul pe dividende?

Până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul (art. 43 alin. (2) și art. 224 alin. (1)). Declarația D100 se depune la același termen.

OUG 89/2025 modifică impozitul pe dividende?

Nu direct. OUG 89/2025 modifică art. 115 (cote alte surse). Majorarea cotei PF la 16% vine din Legea nr. 141/2025 (art. 97 alin. (7)), aplicabilă de la 1 ianuarie 2026.

Dividendele neplătite la 31 decembrie se impozitează?

Da. Se consideră plătite la 31 decembrie anul aprobării (art. 43 alin. (3)). Impozitul se datorează cu termen 25 ianuarie anul următor.

Informațiile fiscale se bazează pe actele normative citate; pentru situații particulare se recomandă consultarea unui specialist autorizat. Ultima actualizare: 19 august 2026.

Contribuții sociale obligatorii în 2026 se calculează la cotele din Codul fiscal: CAS 25% (asigurări sociale) și CASS 10% (sănătate) pentru veniturile din salarii. OUG nr. 89/2025 nu modifică procentele, ci reglementează sume neimpozabile de 300 lei (ian.–iun.) și 200 lei (iul.–dec.) la salariul minim, excluse din baza de calcul.

Care sunt cotele de contribuții sociale în 2026?

Cotele standard pentru salariați rămân cele din titlul V al Legii nr. 227/2015 — Codul fiscal, verificată la 19 august 2026. OUG 89/2025 reglementează sume neimpozabile la salariul minim, dar nu modifică procentele CAS și CASS aplicabile angajaților și angajatorilor.

Contribuție	Cotă	Cine o datorează	Articol
CAS (pensii)	25%	angajat	art. 138 lit. a)
CASS (sănătate)	10%	angajat	art. 156
CAS condiții deosebite	4%	angajator	art. 138 lit. b)
CAS condiții speciale	8%	angajator	art. 138 lit. c)

Angajatorul reține CAS și CASS din salariul brut al angajatului (art. 146 alin. (1)). Angajatorul datorează separat contribuția de 25% CAS asupra aceleiași baze (art. 140 alin. (1)). Cotele suplimentare de 4% sau 8% (art. 138 lit. b)–c)) se aplică doar pentru activități în condiții deosebite sau speciale de muncă.

Cum se calculează baza de CAS și CASS la salariu?

Baza lunară de calcul este câștigul brut din salarii și venituri asimilate salariilor — art. 139 alin. (1) și art. 157 alin. (1) Cod fiscal. Nu există, pentru salariați cu contract de muncă, un plafon maxim lunar al bazei: contribuțiile se aplică asupra întregului brut, inclusiv sporuri și prime incluse în baza legală.

Exemplu ipotetic pentru un salariu brut de 6.000 lei în martie 2026 (cote conform art. 138 și art. 156):

Element	Calcul	Sumă
CAS angajat (25%)	6.000 × 25%	1.500 lei
CASS angajat (10%)	6.000 × 10%	600 lei
CAS angajator (25%)	6.000 × 25%	1.500 lei
Total contribuții		3.600 lei

Impozitul pe venit se calculează separat, după deduceri, asupra bazei rămase. Salariul minim 2026 (4.050 lei / 4.325 lei) influențează calculele la angajații încadrați la minim, nu cotele procentuale.

Ce sume sunt excluse din baza de contribuții în 2026?

Anumite sume nu intră în baza de calcul CAS/CASS — art. 141 și art. 142 Cod fiscal. Lista include prestații sociale, indemnizații de delegare în limitele legale, tichete cadou în plafonul legal și alte categorii enumerate în act. OUG 89/2025 adaugă sume specifice la salariul minim.

OUG nr. 89/2025 introduce derogări temporare la art. III pentru salariații la salariul minim:

Perioadă venit salarial	Sumă exclusă din CAS/CASS	Plafon salariu brut de bază
Ian. – iun. 2026	300 lei/lună	≤ 4.300 lei
Iul. – dec. 2026	200 lei/lună	≤ 4.600 lei

Suma este neimpozabilă și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale dacă salariul de bază brut (fără sporuri) nu depășește plafoanele de mai sus. Măsura face parte din pachetul fiscal ianuarie 2026, nu din cotele procentuale.

Care este plafonul anual pentru PFA și alte venituri?

Plafonul de 24 de salarii minime brute pe an se aplică persoanelor fizice cu venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții sau alte surse — art. 148 și art. 174 Cod fiscal. Nu este plafonul salariaților cu CIM.

Prag venit anual (2026)	Obligație CAS	Obligație CASS
Sub 12 salarii minime	opțional / după caz	după caz
12 – 24 salarii minime	baza = 12 salarii minime	baza = 12 salarii minime
Peste 24 salarii minime	baza = 24 salarii minime	baza = 24 salarii minime

Salariul minim de referință pentru plafoane este cel de la 1 ianuarie al anului venitului (art. 135 alin. (3)). În 2026, pentru venituri realizate în prima jumătate a anului se folosește baza de 4.050 lei; de la 1 iulie, 4.325 lei — conform HG 146/2026.

Plafonul anual CAS la 24 de salarii minime reprezintă baza maximă pe an pentru PFA. Cu minimul de 4.325 lei de la jumătatea anului, echivalentul orientativ este 103.800 lei — calcul ilustrativ, nu substitut pentru Declarația unică (D212).

Care sunt termenele de declarare și plată?

Contribuțiile se declară și se plătesc lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează — art. 147 și art. 168 Cod fiscal. Formularul obligatoriu este D112 (Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală).

Obligație	Termen	Formular
CAS + CASS salarii	25 a lunii următoare	D112
Contribuții PFA (anual)	conform art. 122 (Declarația unică)	D212 / DU

Firmele care plătesc impozit micro depun D112 separat de declarația micro trimestrială. Cele două obligații au același termen calendaristic (25), dar formulare diferite.

Ce greșeli frecvente apar la contribuții sociale?

Erorile apar la confundarea regulilor pentru salariați cu cele pentru PFA, la aplicarea plafoanelor greșite după modificările fiscale 2026 și la omiterea sumelor neimpozabile din OUG 89/2025. Mai jos sunt cele patru situații care generează cele mai multe corecții post-contabilizare.

Se aplică plafonul de 24 salarii minime la angajați. Plafonul anual de 24 de salarii minime vizează veniturile din activități independente și alte categorii (art. 148, art. 174), nu salariile cu contract de muncă.

Se omit sumele neimpozabile OUG 89/2025. Angajatorii cu salariați la minim trebuie să excludă 300 lei (ian.–iun.) sau 200 lei (iul.–dec.) din baza CAS/CASS, dacă salariul de bază respectă condițiile art. III din OUG 89/2025.

Se folosește un singur minim pe tot anul 2026. Plafoanele anuale pentru PFA se calculează cu minimul de la 1 ianuarie (4.050 lei), dar salariul efectiv trece la 4.325 lei la 1 iulie — afectează exemplele numerice, nu cotele procentuale.

Se confundă CAS angajat cu CAS angajator. Ambele sunt 25% (art. 138 lit. a)), dar se declară pe aceeași D112, pe secțiuni diferite; omiterea contribuției patronale produce datorii la control.

Cum se leagă contribuțiile sociale de costul unei firme micro?

O firmă plătitoare de impozit micro (1% din 2026) datorează contribuții sociale separat, pe salariile angajaților. Impozitul micro acoperă veniturile firmei; CAS și CASS se calculează distinct pe fiecare salariu brut, conform titlului V din Codul fiscal. Costul total al unui salariu depășește semnificativ netul primit de angajat.

Cost salarial	Ce include	Temei
Impozit micro	1% din venituri impozabile	art. 51, OUG 89/2025
CAS angajat + angajator	50% cumulat (25% + 25%)	art. 138, art. 140
CASS angajat	10%	art. 156
Impozit pe venit salarii	10% (după deduceri)	art. 78

Condiția de salariat (cel puțin un angajat) este obligatorie pentru regimul micro — art. 47 alin. (1) lit. g). Firma nou-înființată are 90 de zile de la înregistrare să angajeze, altfel trece la impozit pe profit (art. 48 alin. (3)). Costul real al unui salariu brut include toate contribuțiile din tabel, nu doar impozitul micro al firmei.

La salariul minim 2026, sumele neimpozabile de 300 / 200 lei din OUG 89/2025 reduc baza CAS/CASS pentru angajații încadrați la minim — singura modificare directă a contribuțiilor în pachetul ianuarie 2026.

Angajatorii care externalizează salarizarea trebuie să verifice că D112 include atât reținerile salariaților, cât și contribuția patronală de 25% CAS. Netransmiterea D112 până la 25 a lunii următoare atrage penalități conform Codului de procedură fiscală, indiferent de regimul de impozit al firmei (micro sau profit).

Întrebări frecvente

Cât este CAS și CASS în 2026?

CAS 25% și CASS 10% pentru veniturile din salarii (art. 138 lit. a) și art. 156 Cod fiscal). Angajatorul datorează încă 25% CAS. Cotele nu sunt modificate de OUG 89/2025.

Ce se schimbă la contribuții sociale de la 1 ianuarie 2026?

OUG 89/2025 introduce sume neimpozabile de 300 lei (ian.–iun.) și 200 lei (iul.–dec.) pentru salariații la minim, excluse din baza CAS/CASS. Procentele rămân neschimbate.

Care e plafonul contribuțiilor sociale?

Pentru salariați cu CIM nu există plafon maxim lunar. Pentru PFA și venituri din art. 137 lit. b)–h), plafonul anual este de 24 de salarii minime brute (art. 148, art. 174).

Contribuțiile sociale se plătesc până când?

Lunar, până la 25 inclusiv a lunii următoare (art. 147 Cod fiscal), prin D112. Termenul coincide cu plata impozitului pe salarii reținut la sursă.

Microîntreprinderile plătesc CAS/CASS?

Da, dacă au salariați. Impozitul micro (1% din 2026) nu include contribuțiile sociale — acestea se calculează separat pe salarii, conform titlului V din Codul fiscal.

Informațiile fiscale se bazează pe actele normative citate; pentru situații particulare se recomandă consultarea unui specialist autorizat. Ultima actualizare: 19 august 2026.

Modificări Cod fiscal 2026: pachetul central este Ordonanța de urgență nr. 89/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.203 din 24 decembrie 2025. Prevederile din art. I ale actului intră în vigoare la 1 ianuarie 2026 (art. II alin. (1)). Schimbările cu impact direct pe firme vizează impozitul micro, TVA, raportarea digitală ANAF și sumele neimpozabile la salariul minim.

Ce act normativ introduce modificările din 2026?

Modificările fiscale aplicabile de la 1 ianuarie 2026 provin în principal din OUG nr. 89/2025, care modifică Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal și alte acte conexe. Actul a fost adoptat de Guvern la 23 decembrie 2025 și publicat a doua zi în Monitorul Oficial.

Element	Valoare	Temei
Act principal	OUG 89/2025	MO nr. 1.203 / 24 dec. 2025
Intrare în vigoare (art. I)	1 ianuarie 2026	art. II alin. (1)
Măsuri accize / energie (pct. 9–51)	1 martie 2026	art. II alin. (3)
PDF consolidat	static.anaf.ro	verificat 19 aug. 2026

OUG 89/2025 nu înlocuiește întregul Cod fiscal — actualizează articole punctuale. Pentru praguri deja modificate anterior (plafon TVA 395.000 lei prin OG 22/2025), regula rămâne valabilă și în 2026; OUG 89/2025 adaugă măsuri noi în același cadru.

Care sunt schimbările de impozit micro și TVA?

Două modificări cu efect imediat pe cash-flow-ul firmelor mici sunt cota de impozit micro și încetarea TVA la încasare. Ambele provin din OUG 89/2025 și se aplică de la 1 ianuarie 2026, indiferent de plafonul de scutire TVA de 395.000 lei stabilit anterior prin OG 22/2025.

Măsură	De la	Valoare / efect	Articol
Cotă impozit micro	1 ian. 2026	1% (cota unică)	art. 51 alin. (1), OUG 89/2025 pct. 4
Plafon micro	2026	100.000 euro venituri	art. 47 alin. (1) lit. c)
TVA la încasare	1 ian. 2026	încetează	art. XII / art. XIII OUG 89/2025
Plafon scutire TVA	2026	395.000 lei (neschimbat)	OG 22/2025, art. 310

Cota de 1% înlocuiește regimul progresiv (1% / 3%) abrogat prin aceeași ordonanță. Detaliile de calcul, condițiile de încadrare și termenele trimestriale sunt explicate în ghidul impozit micro 2026. Pragul de scutire TVA și procedura la depășire sunt în articolul despre plafonul TVA 2026.

Persoanele impozabile care aplicau TVA la încasare (art. 282 alin. (3) Cod fiscal) trec la exigibilitatea obișnuită de la 1 ianuarie 2026. Pentru aceleași firme, OUG 89/2025 suspendă până la 30 septembrie 2026 aplicarea obligațiilor RO e-TVA din OUG 70/2024 — măsură tranzitorie legată de trecerea de la regimul la încasare.

Ce se schimbă la salariul minim și contribuții?

OUG 89/2025 reglementează separat (art. III) sumele neimpozabile pentru salariații la nivelul salariului minim, distinct de cuantumul brut stabilit prin hotărâre de Guvern. Cotele standard CAS (25%) și CASS (10%) din Codul fiscal nu sunt modificate de acest act; se schimbă doar suma scutită lunar la salarii mici.

Perioadă salariu	Sumă neimpozabilă / exclusă din CAS-CASS	Condiție salariu brut
1 ian. – 30 iun. 2026	300 lei/lună	≤ 4.300 lei (fără sporuri)
1 iul. – 31 dec. 2026	200 lei/lună	≤ 4.600 lei (fără sporuri)

Suma neimpozabilă nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale dacă salariul de bază brut nu depășește plafoanele de mai sus (art. III alin. (1) OUG 89/2025). Cuantumele brute legale (4.050 lei / 4.325 lei) sunt stabilite prin HG 146/2026 — act separat de OUG 89/2025.

Cotele standard de contribuții sociale (CAS 25%, CASS 10% — art. 138 și art. 156 Cod fiscal) nu sunt modificate de OUG 89/2025. Articolul dedicat contribuțiilor sociale 2026 explică baza de calcul și plafoanele pentru PFA și angajatori.

Ce modificări aduce OUG 89/2025 la e-Factura și e-TVA?

Raportarea digitală ANAF este a doua axă majoră a pachetului ianuarie 2026, alături de impozitele directe. OUG 89/2025 modifică termenul e-Factura la zile lucrătoare, reglementează B2C și reia obligațiile RO e-TVA, cu derogări temporare pentru firmele care ieșeau din TVA la încasare.

Instrument	Schimbare din 2026	Temei
RO e-Factura	termen 5 zile lucrătoare (nu calendaristice)	art. X OUG 89/2025 → art. 319 Cod fiscal
RO e-Factura B2C	termen explicit pentru PF identificate prin CNP	art. X OUG 89/2025
Registrul e-Factura	înscriere obligatorie pentru firme noi până la 15 ian. 2026	art. X pct. 4–5
RO e-TVA	reluare notificări conformare (cu excepții TVA la încasare)	art. XII–XIV OUG 89/2025

Termenul de transmitere e-Factura trece de la 5 zile calendaristice (OUG 69/2024) la 5 zile lucrătoare de la emitere. Plafonul legal este tot 5 zile lucrătoare de la termenul de emitere din art. 319 alin. (16) Cod fiscal (OUG 89/2025). Calendarul complet este în articolul e-Factura și e-TVA.

Ce alte măsuri fiscale intră în vigoare în 2026?

Pe lângă micro, TVA și digitalizare, OUG 89/2025 conține măsuri cu public mai restrâns: prelungirea IMCA, reguli accize de la 1 martie 2026, modificări la cotele de reținere din art. 115 și reglementări privind indemnizațiile de concediu medical de la 1 iulie 2026.

Impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA). Art. I pct. 1 din OUG 89/2025 introduce plafonul deductibil al pierderilor reportate (echivalent 1.000.000 euro) și prelungește IMCA până la 31 decembrie 2026 (art. 462 alin. (10) modificat).

Accize și produse energetice. Punctele 9–51 din art. I (definiții noi la art. 336, reguli la art. 348) intră în vigoare la 1 martie 2026, nu la 1 ianuarie.

Impozit pe venit — alte surse. Art. I pct. 8 din OUG 89/2025 modifică art. 115 Cod fiscal: cota de 10% pentru veniturile din art. 114 alin. (2) lit. a)–g), j)–k1), m2); cota de 16% pentru lit. h) și i). Modificarea afectează reținerile la sursă către persoane fizice — inclusiv impozitul pe dividende (16% de la 1 ianuarie 2026, art. 97 alin. (7)).

Concedii medicale. Art. VII modifică OUG 158/2005 (art. 17 alin. (12)): diferențele de indemnizații se declară distinct, cu aplicare de la 1 iulie 2026 — măsură menită să reducă declarațiile rectificative D112 și corecțiile SAF-T. Calendarul depunerii bilanțului 2026 (2 iunie 2026) rămâne termen distinct pentru situațiile financiare anuale.

Normele de aplicare pentru unele prevederi (ordine ANAF la art. 359, 3931) trebuie emise în 60 de zile de la publicarea OUG 89/2025 (art. IV). Dacă un ordin nu a apărut la data verificării, procedura concretă rămâne de confirmat în Monitorul Oficial.

Ce greșeli apar la aplicarea pachetului fiscal 2026?

Confuziile apar de obicei la suprapunerea mai multor acte cu date diferite de intrare în vigoare. Cele mai frecvente țin de amestecul OUG 89/2025 cu OG 22/2025, calculul termenelor e-Factura în zile calendaristice după ianuarie 2026 și confundarea cuantumului salariului minim cu sumele neimpozabile din art. III.

Se amestecă OUG 89/2025 cu OG 22/2025. Plafonul TVA de 395.000 lei vine din OG 22/2025 (septembrie 2025); cotă micro 1% și e-Factura cu zile lucrătoare vin din OUG 89/2025 (ianuarie 2026). Sunt acte distincte.

Se aplică zile calendaristice la e-Factura după 1 ianuarie. Termenul legal devine zile lucrătoare (OUG 89/2025); calculul vechi produce termene greșite.

Se presupune că salariul minim e în OUG 89/2025. Cuantumul brut (4.050 / 4.325 lei) e în HG de salariu; OUG 89/2025 reglementează doar sumele neimpozabile de 300 / 200 lei pentru angajații la minim.

Se ignoră data de 1 martie 2026. Reglementările accize și produse energetice (art. I pct. 9–51) nu sunt aplicabile de la 1 ianuarie.

Întrebări frecvente

De când se aplică modificările din OUG 89/2025?

Art. I al OUG 89/2025 — modificările Codului fiscal — intră în vigoare la 1 ianuarie 2026, potrivit art. II alin. (1). Excepție: pct. 9–51 (accize) — 1 martie 2026; unele măsuri e-Factura pentru firme noi — 15 ianuarie 2026.

Care e cea mai importantă modificare pentru microîntreprinderi?

Cota unică de 1% la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, de la 1 ianuarie 2026, cu plafon de venituri de 100.000 euro (art. 47). Detaliile sunt în impozit micro 2026.

TVA la încasare mai există în 2026?

Nu. Persoanele impozabile care aplicau sistemul TVA la încasare (art. 282 Cod fiscal) nu mai pot continua de la 1 ianuarie 2026 (OUG 89/2025, art. XII). Plafonul de scutire de 395.000 lei rămâne regula pentru firmele neînregistrate în scopuri de TVA.

Trebuie refăcut calendarul e-Factura?

Da. De la 1 ianuarie 2026 termenul de transmitere în RO e-Factura se calculează în zile lucrătoare, conform art. X din OUG 89/2025. Vezi e-Factura: termene 2026.

OUG 89/2025 a fost adoptată ca lege?

La data verificării (19 august 2026), actul rămâne ordonanță de urgență; parcursul de aprobare în Parlament poate produce modificări ulterioare. Orice actualizare substanțială se verifică în Monitorul Oficial.

Informațiile fiscale se bazează pe actele normative citate; pentru situații particulare se recomandă consultarea unui specialist autorizat. Ultima actualizare: 19 august 2026.

Impozit micro pe veniturile microîntreprinderilor se aplică, în 2026, la cota unică de 1% asupra bazei impozabile — modificare introdusă de Ordonanța de urgență nr. 89/2025 (art. I pct. 4–5), cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2026. Plafonul de venituri pentru încadrare rămâne 100.000 euro (art. 47 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal). Depășirea pragului în cursul anului fiscal produce trecerea la impozit pe profit de la trimestrul depășirii (art. 52 alin. (1)).

Cât este cota de impozit micro în 2026?

Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este 1%, potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal, în forma dată de OUG 89/2025. Actul abrogă alineatele care prevedeau cota de 3% pentru anumite niveluri de venit (art. 51 alin. (11) și alin. (41)–(43)), astfel că, din 1 ianuarie 2026, rămâne o singură cotă.

Element	Valoare 2026	Temei legal
Cotă impozit micro	1%	art. 51 alin. (1), OUG 89/2025 pct. 4
Plafon venituri	100.000 euro	art. 47 alin. (1) lit. c)
Intrare vigoare cotă	1 ianuarie 2026	OUG 89/2025, art. II (pct. 1–8)
Publicare OUG 89/2025	MO nr. 1.203 / 24 dec. 2025	PDF ANAF

Impozitul se calculează asupra bazei impozabile din art. 53 — venituri din orice sursă, minus deducerile enumerate acolo (subvenții, dividendele de la persoane juridice române, anumite venituri financiare etc.). Rezultatul se înmulțește cu 1%; nu există, în forma actuală a Codului fiscal, o a doua cotă progresivă.

Cine poate plăti impozit micro în 2026?

Microîntreprinderea este o persoană juridică română care, la 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinește cumulativ condițiile din art. 47 alin. (1). Verificarea se face anual, pe baza veniturilor și a structurii capitalului; condițiile de salariat și de legături între firme pot produce ieșirea din regim chiar dacă veniturile rămân sub plafon. Cele mai relevante pentru verificarea din 2026 sunt:

Condiție	Cerință	Articol
Venituri	≤ 100.000 euro (echivalent lei la cursul de la închiderea exercițiului precedent)	art. 47 alin. (1) lit. c)
Capital social	deținut de persoane, nu de stat sau UAT	lit. d)
Salariat	cel puțin un salariat (cu excepții art. 48 alin. (3))	lit. g)
Situație juridică	nu e în dizolvare cu lichidare	lit. e)
Asociați	un singur SRL micro per grup de asociați cu peste 25%	lit. h), alin. (4)
Situații financiare	depuse la termen, dacă există obligație legală	lit. i)

Veniturile luate în calcul sunt cele care constituie cifra de afaceri contabilă, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate (art. 47 alin. (1^1)). Definiția contabilă diferă de plafonul de scutire TVA — articolul de pe companii.top despre cifra de afaceri explică de ce aceleași cifre din bilanț pot produce rezultate diferite la TVA, micro și alte praguri.

Regimul este opțional: firma poate opta din anul fiscal următor celui în care îndeplinește condițiile (art. 48 alin. (2)). Pentru 2026, art. 48 alin. (2) precizează că situațiile financiare anuale depuse până la 31 martie 2026 satisfac condiția de la art. 47 alin. (1) lit. i).

Firmele nou-înființate pot opta din primul an fiscal dacă angajează salariat în 90 de zile de la înregistrare (art. 48 alin. (3)); altfel trec la impozit pe profit de la trimestrul următor expirării termenului.

Cum se calculează impozitul micro?

Baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad elementele enumerate la art. 53 alin. (1) — de exemplu subvenții, venituri din producția de imobilizări, dividendele primite de la persoane juridice române. La baza astfel determinată se adaugă, unde e cazul, cheltuielile nedeductibile prevăzute la art. 53 alin. (2).

Formula practică pentru un trimestru:

Impozit trimestrial = (venituri trimestru − deduceri art. 53) × 1%

Exemplu simplu: o firmă cu venituri impozabile de 80.000 lei într-un trimestru datorează 800 lei impozit micro (1%). Contribuțiile sociale și salariul minim 2026 se calculează separat; impozitul micro nu include CAS/CASS.

Impozitul nu se aplică activităților excluse explicit — bancar, asigurări (cu excepții), jocuri de noroc, petrol și gaze (art. 47 alin. (3)). O firmă din aceste domenii nu poate folosi regimul micro chiar dacă veniturile sunt sub plafon.

Care sunt termenele de plată și declarare?

Calculul și plata impozitului micro se fac trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul (art. 56 alin. (1)). Aceeași dată este termenul pentru depunerea declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor (art. 56 alin. (2)).

Trimestru	Perioadă venituri	Termen plată + declarație
I	ianuarie – martie	25 aprilie
II	aprilie – iunie	25 iulie
III	iulie – septembrie	25 octombrie
IV	octombrie – decembrie	25 ianuarie (anul următor)

Declarația se depune la organul fiscal competent, odată cu plata. Firmele care folosesc RO e-Factura au obligații digitale separate; formularul micro rămâne declarația fiscală prevăzută la art. 56, nu facturarea electronică.

Ce se întâmplă când depășești plafonul de 100.000 euro?

Dacă, în cursul unui an fiscal, microîntreprinderea realizează venituri peste 100.000 euro, datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit limita (art. 52 alin. (1)). Verificarea se face cumulativ de la începutul anului fiscal; cursul de schimb este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent (art. 52 alin. (5)).

Alte motive de ieșire automată din micro, în cursul anului:

• lipsa depunerii situațiilor financiare anuale, dacă exista obligație (art. 52 alin. (2));
• pierderea condiției de salariat, cu termenele art. 52 alin. (3) și art. 48 alin. (3);
• începerea activităților interzise la art. 47 alin. (3) lit. f)–i) (art. 52 alin. (4));
• deținerea a mai multor microîntreprinderi de același asociat — alegerea uneia singure (art. 52 alin. (7)).

Trecerea la impozit pe profit nu anulează obligațiile deja născute în trimestrele micro. Veniturile și cheltuielile din trimestrul de trecere se impozitează conform titlului II (art. 52 alin. (6)).

Cum se leagă impozitul micro de alte reguli din 2026?

Impozitul micro și plafonul TVA de 395.000 lei sunt regimuri distincte: prima folosește venituri contabile în euro (art. 47), a doua cifra de afaceri de referință TVA în lei (art. 310). O firmă poate rămâne micro sub 100.000 euro și totuși depăși plafonul TVA, sau invers.

Pachetul modificări Cod fiscal 2026 (OUG 89/2025) modifică, de la 1 ianuarie 2026, termenul e-Factura, TVA la încasare și suma neimpozabilă la salariul minim — fără a schimba plafonul micro de 100.000 euro. Contribuțiile sociale și impozitul pe dividende rămân obligații separate; bilanțul anual se depune la termenul din 2026.

Costul unui salariat la salariul minim 2026 influențează cash-flow-ul firmei micro, dar nu intră direct în baza de 1%; condiția de salariat rămâne însă obligatorie pentru menținerea regimului.

Greșeli frecvente la impozitul micro

Cele mai des întâlnite erori țin de cota veche de 3%, de plafonul confundat cu TVA și de verificarea veniturilor fără cumul cu firmele legate. Mai jos sunt situațiile care produc declarații greșite sau ieșire tardivă din regim; fiecare poate genera regularizări și trecere la impozit pe profit.

Se aplică încă cota de 3%. Din 1 ianuarie 2026, art. 51 alin. (1) prevede 1% (OUG 89/2025). Materialele publicate înainte de decembrie 2025 pot menționa regimul progresiv abrogat.

Se compară plafonul cu 395.000 lei. Microîntreprinderea fiscală folosește 100.000 euro (art. 47 lit. c)), nu plafonul de scutire TVA. Articolul despre plafon TVA 2026 explică regimul în lei.

Nu se cumulează veniturile firmelor legate. Art. 47 alin. (1^1) impune adunarea veniturilor întreprinderilor legate la verificarea plafonului — omiterea produce depășire neobservată și trecere retroactivă la profit.

Se amână angajarea salariatului la SRL nou. Fără salariat în 90 de zile (art. 48 alin. (3)), firma iese la impozit pe profit de la trimestrul următor — chiar dacă veniturile sunt mici.

Se amestecă baza impozabilă cu profitul contabil. Art. 53 are deduceri specifice; profitul din contabilitate nu coincide automat cu baza micro.

Întrebări frecvente

Cât este impozitul micro în 2026?

1% asupra bazei impozabile determinate conform art. 53, potrivit art. 51 alin. (1) Cod fiscal, forma OUG 89/2025, aplicabilă de la 1 ianuarie 2026.

Care este plafonul de venituri pentru micro?

100.000 euro, echivalent calculat la cursul de la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile — art. 47 alin. (1) lit. c). Depășirea în cursul anului → impozit pe profit de la trimestrul respectiv (art. 52 alin. (1)).

Trebuie să am salariat ca SRL micro?

Da, în general — art. 47 alin. (1) lit. g) cere cel puțin un salariat. SRL-urile nou-înființate au 90 de zile de la înregistrare (art. 48 alin. (3)). Excepțiile de la art. 48 alin. (3) pentru prima angajare nu elimină obligația pe termen lung.

Când depun declarația și plătesc impozitul?

Trimestrial, până la 25 a lunii următoare trimestrului (art. 56 alin. (1)–(2)): 25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie, 25 ianuarie.

Impozitul micro e același lucru cu scutirea de TVA?

Nu. Micro = impozit pe venitul firmei (1%, plafon 100.000 euro). Scutirea TVA folosește plafon de 395.000 lei (OG 22/2025). Regimurile se verifică separat; detalii în articolul despre plafon TVA 2026.

Ultima verificare: 19 august 2026.

Plafon TVA 2026: regimul special de scutire se aplică până la 395.000 lei cifră de afaceri anuală în România, prag operativ din 1 septembrie 2025 (OG nr. 22/2025). Pentru tot anul calendaristic 2026 se folosește acest plafon; depășirea impune înregistrarea în scopuri de TVA, iar regimul normal se aplică de la tranzacția care produce depășirea (art. 310 alin. (6) Cod fiscal, forma OG 22/2025).

Cât este plafonul de TVA în 2026?

Plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este 395.000 lei pe an calendaristic, calculat conform art. 310 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal. Valoarea a înlocuit pragul de 300.000 lei prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2025, cu aplicare de la 1 septembrie 2025.

Perioadă	Plafon scutire TVA (România)	Act
Până la 31 aug. 2025	300.000 lei	forma anterioară art. 310
De la 1 sept. 2025	395.000 lei	OG 22/2025
Tot anul 2026	395.000 lei	neschimbat față de sept. 2025

Plafonul nu trebuie confundat cu plafonul de 100.000 euro pentru microîntreprindere fiscală, modificat prin OUG nr. 89/2025. TVA și impozitul micro sunt regimuri separate: o firmă poate fi sub plafonul de scutire TVA, dar peste plafonul micro, sau invers.

Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026?

Pentru 2026, plafonul de 395.000 lei rămâne valabil pe tot anul. Schimbarea relevantă la 1 ianuarie 2026 este încetarea sistemului TVA la încasare: OUG 89/2025 prevede că persoanele impozabile care aplicau TVA la încasare nu mai pot face acest lucru de la 1 ianuarie 2026.

Consecință practică: firmele care erau plătitoare de TVA la încasare trec la regimul obișnuit de exigibilitate. Plafonul de scutire de 395.000 lei rămâne însă regula pentru firmele neînregistrate în scopuri de TVA care aplică regimul special.

Ce se întâmplă la depășirea plafonului?

Când cifra de afaceri depășește 395.000 lei, persoana impozabilă trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu în data depășirii. Regimul normal de taxare se aplică de la tranzacția care a cauzat depășirea — art. 310 alin. (6) din Codul fiscal, forma OG 22/2025.

Procedura din ziua depășirii — facturare cu TVA, formularul 088, termenul de depunere — este detaliată în ghidul antreprenori.top despre plafonul TVA. Articolul de față fixează cifrele și datele actului normativ; acela explică pașii administrativi permanenți.

OG 22/2025 conține și reguli tranzitorii pentru firmele care depășiseră vechiul plafon de 300.000 lei în august 2025, amânând înregistrarea până la depășirea celui de 395.000 lei. Aceste derogări vizează toamna 2025, nu anul 2026 — în 2026 se aplică direct art. 310 în forma actuală.

Ce intră în cifra de afaceri pentru plafon?

Cifra de afaceri relevantă include livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile sau care ar fi taxabile, operațiunile scutite cu drept de deducere și anumite scutiri fără drept de deducere — art. 310 alin. (2). Nu intră vânzarea activelor fixe corporale, dacă nu sunt accesorii activității principale.

Tip operațiune	Intră la plafon?	Observație
Vânzări B2B/B2C taxabile	da	inclusiv livrări interne
Prestări servicii taxabile	da	și servicii scutite cu drept de deducere
Export / livrări intracomunitare	nu la plafon România	art. 310 alin. (2) lit. b)
Vânzare autoturism din activ	de regulă nu	dacă nu e accesoriu activității

Calculul se face pe an calendaristic. O firmă aproape de plafon la sfârșitul anului poate depăși 395.000 lei în decembrie. Regimul normal pornește de la tranzacția depășitoare, nu de la 1 ianuarie 2027.

Firmele care au optat voluntar la regimul normal de TVA înainte de plafon pot reveni la scutire doar dacă îndeplinesc condițiile art. 310 — verificarea se face pe baza cifrei de afaceri a anului anterior.

Cum verifici plafonul pe parcursul anului?

Monitorizarea lunară a cifrei de afaceri cumulate reduce riscul de depășire neplanificată. Registrul de vânzări din contabilitate trebuie separat de veniturile care nu intră la plafon (export, anumite scutiri). La apropierea plafonului de 395.000 lei, merită simulat impactul TVA pe marjă și cash-flow.

Dacă depășirea e probabilă în ultimele luni ale anului, unele firme amână facturarea sau restructurează livrările — decizia trebuie evaluată fiscal, nu doar comercial. Art. 310 alin. (6) nu acordă perioadă de grație în 2026: depășirea produce obligația imediată.

Legătura cu alte obligații fiscale din 2026

Plafonul TVA se intersectează cu pachetul fiscal ianuarie 2026, dar rămâne regim distinct. OUG 89/2025 modifică și impozitul micro (cotă 1%, plafon 100.000 euro), termenul e-Factura, suma neimpozabilă la salariul minim și TVA la încasare — fără a schimba valoarea de 395.000 lei din OG 22/2025.

O firmă sub scutire TVA transmite totuși facturi prin RO e-Factura dacă e operator economic stabil în România. Scutirea de TVA nu elimină obligația de facturare electronică. Articolul despre impozit micro 2026 explică plafonul de 100.000 euro și condițiile art. 47 Cod fiscal.

Greșeli frecvente privind plafonul TVA

Cele mai des întâlnite erori țin de cifra veche de 300.000 lei, de amestecul cu plafonul micro și de termenul de grație eliminat prin OG 22/2025. Mai jos sunt situațiile care produc înregistrări tardive sau facturare greșită. În 2026, referința legală este 395.000 lei (OG 22/2025). Materialele publicate înainte de septembrie 2025 pot avea cifra veche.

Se amestecă plafonul TVA cu plafonul micro. Microîntreprinderea fiscală are plafon de 100.000 euro (OUG 89/2025), nu 395.000 lei. Cele două praguri servesc scopuri diferite.

Se așteaptă 10 zile după depășire. OG 22/2025 elimină vechiul termen de grație; regimul normal începe cu tranzacția depășitoare. Procedura de înregistrare rămâne obligatorie la data depășirii.

Se ignoră TVA la încasare expirat. De la 1 ianuarie 2026, regimul la încasare încetează (OUG 89/2025). Planificarea cash-flow-ului trebuie refăcută separat de plafonul de scutire.

Întrebări frecvente

Care este plafonul TVA în 2026?

395.000 lei cifră de afaceri anuală în România, conform art. 310 alin. (1) Cod fiscal, forma OG 22/2025.

S-a modificat plafonul din nou în 2026?

Nu există, în forma publicată a OUG 89/2025, o nouă valoare a plafonului de scutire TVA pentru 2026. Rămâne 395.000 lei stabilit prin OG 22/2025.

Ce fac dacă depășesc plafonul?

Solicită înregistrarea în scopuri de TVA la data depășirii și aplică regimul normal de la tranzacția depășitoare. Pașii concreți sunt descriși în articole despre plafonul TVA pe antreprenori.top.

Plafonul TVA e același cu plafonul pentru impozit micro?

Nu. Scutirea de TVA folosește 395.000 lei (OG 22/2025). Microîntreprinderea fiscală are plafon de 100.000 euro (OUG 89/2025). Articolul despre impozit micro 2026 explică regimul fiscal al microîntreprinderilor.

Ultima verificare: 19 august 2026.

SAF-T se depune prin Declarația informativă D406, fișier XML cu date din contabilitate, transmis electronic către ANAF. Din 1 ianuarie 2025, obligația include și contribuabilii mici (SRL și alte persoane juridice din anexa OPANAF 1783/2021); în 2026 termenul legal este ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei raportate, fără prelungire automată a perioadei de grație pentru firmele intrate în sistem în 2025.

Cine are obligația de a depune SAF-T (D406)?

Obligația revine persoanelor juridice și entităților fără personalitate juridică care țin contabilitate în partidă dublă și nu se încadrează în categoriile exceptate. Lista obligatorilor și excepțiilor este în anexa nr. 5 la Ordinul ANAF nr. 1.783/2021, actualizată prin Ordinul nr. 373/2022.

Categorie	Obligație D406	Data de referință
Contribuabili mari (la 1 ian. 2022)	da	1 ianuarie 2022
Contribuabili mijlocii (la 31 dec. 2021)	da	1 ianuarie 2023
Contribuabili mici	da	1 ianuarie 2025
Nerezidenți înregistrați doar în scop de TVA	da	1 ianuarie 2025

Entități obligate tipice: SRL, SA, SNC, SCS, regii autonomae, cooperative, asociații cu scop patrimonial, sedii permanente ale firmelor străine. Nu depun periodic: PFA, II, IF, cabinete medicale individuale, instituții publice și alte categorii enumerate explicit la pct. 4 din anexa nr. 5 (Ordin 373/2022).

Ce conține fișierul SAF-T?

SAF-T este un fișier XML standardizat, extras din software-ul contabil, cu secțiuni precum Registrul-jurnal, furnizori, clienți, stocuri și active. Baza legală este art. 59^1 din Legea nr. 207/2015 — Codul de procedură fiscală; procedura detaliată este în anexele Ordinului 1.783/2021.

Declarația D406 învelește fișierul XML și se transmite prin Spațiul Privat Virtual ANAF (sau integrare API). ANAF validează structura; o declarație respinsă tehnic nu înlocuiește depunerea — trebuie retransmisă în termen.

Firmele care emit facturi prin RO e-Factura au două fluxuri distincte: e-Factura raportează facturile individuale, iar SAF-T raportează evidența contabilă agregată pentru perioada fiscală. Unul nu anulează obligația celuilalt.

Cât de des se depune D406?

Periodicitatea D406 urmează perioada fiscală de TVA a firmei: lunar pentru plătitorii lunari, trimestrial pentru plătitorii trimestriali, semestriali, anuali și pentru neplătitorii de TVA. Termenul general este ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei raportate, conform anexei nr. 4 din Ordinul 1.783/2021.

Regim TVA	Periodicitate D406	Exemplu perioadă raportată
Plătitor TVA lunar	lunar	ianuarie 2026 → depunere februarie 2026
Plătitor TVA trimestrial, semestrial sau anual	trimestrial	Q1 2026 (ian–mar) → depunere aprilie 2026
Neplătitor TVA	trimestrial	Q1 2026 → depunere aprilie 2026

Termen general: ultima zi calendaristică a lunii imediat următoare perioadei raportate. Dacă această zi este nelucrătoare, termenul se mută la următoarea zi lucrătoare (Regulamentul 1182/71, invocat în procedură).

Excepții:

• secțiunea Active — depunere anuală, la termenul situațiilor financiare anuale;
• secțiunea Stocuri — numai la solicitarea ANAF, în minimum 30 de zile calendaristice de la cerere.

Ce s-a schimbat în 2026 față de 2025?

Pentru contribuabilii mici, data de referință a fost 1 ianuarie 2025 (Ordin 373/2022). Ordinul 1.783/2021 acordă o perioadă de grație la primele depuneri (6 luni eșalonate pentru raportare lunară, 3 luni pentru trimestrială), calculată de la sfârșitul primei perioade raportate.

În 2026, firmele mici care au început raportarea în 2025 nu mai beneficiază de amânare pentru depunerile curente — termenul din anexa nr. 4 se aplică integral. O SRL micro cu TVA trimestrial care raportează Q4 2025 depune până pe 31 ianuarie 2026 (sau prima zi lucrătoare după, dacă e cazul).

Obligația există și în lunile fără operațiuni: se transmite un fișier cu structură validă și zero tranzacții (fișier „vid”), altfel nedepunerea atrage sancțiuni.

Ce sancțiuni se aplică?

Contravențiile pentru SAF-T sunt reglementate la art. 337^1 din Legea nr. 207/2015. Nedepunerea la termen se sancționează cu 1.000–5.000 lei, iar depunerea incorectă sau incompletă cu 500–1.500 lei, potrivit Ordonanței nr. 11/2021.

Faptă	Amendă
Nedepunere la termen	1.000 – 5.000 lei
Depunere incorectă sau incompletă	500 – 1.500 lei

Nu se sancționează dacă fișierul este corectat până la termenul următoarei declarații D406, sau dacă rectificarea ulterioară se datorează unui fapt neimputabil contribuabilului (alin. (3) art. 337^1). Rectificarea presupune retransmiterea întregului fișier pentru perioada respectivă, nu doar a liniilor modificate.

Greșeli frecvente la SAF-T

Confuzia între SAF-T și e-Factura, omisiunea lunilor fără activitate și depunerea în afara SPV-ului sunt cele mai frecvente motive de amendă. Mai jos sunt situațiile care apar repetat la firmele mici abia intrate în raportare din 2025.

Se confundă SAF-T cu e-Factura. e-Factura transmite facturi XML în SPV; D406 transmite jurnalul contabil și master data pentru perioada raportată. Ambele pot fi obligatorii simultan.

Se sare peste trimestre fără activitate. Chiar fără tranzacții, D406 se depune — altfel intervine amenda pentru nedepunere.

Se depune doar la ANAF pe email sau hârtie. Canalul legal este electronic, prin D406 în SPV.

Se amână secțiunea Active. Partea anuală are termen propriu, legat de depunerea bilanțului 2026 (2 iunie 2026 pentru exercițiul 2025); nu se amestecă cu depunerea lunară/trimestrială standard.

Se ignoră solicitarea pentru Stocuri. ANAF poate cere secțiunea Stocuri cu termen de minimum 30 de zile; nedepunerea este contravenție distinctă.

Întrebări frecvente

PFA-ul depune SAF-T?

Nu, periodic. PFA figurează la excepții în anexa nr. 5 (Ordin 373/2022). Poate fi solicitat fișier la control, dar nu există calendar D406 ca la SRL.

Care este termenul D406 pentru luna ianuarie 2026?

Pentru plătitorii de TVA lunari, depunerea pentru ianuarie 2026 este până pe 28 februarie 2026 (ultima zi calendaristică a lunii următoare). Verifică dacă data cade într-o zi nelucrătoare.

SRL-ul micro depune lunar sau trimestrial?

Depinde de perioada fiscală de TVA: lunar dacă e plătitor lunar, trimestrial dacă e plătitor trimestrial sau neplătitor. Regula este în anexa nr. 4 a Ordinului 1.783/2021.

Pot corecta o D406 greșită fără amendă?

Da, dacă rectifici până la termenul legal al următoarei D406 pentru aceeași periodicitate, conform art. 337^1 alin. (3) lit. a) Cod procedură fiscală.

Unde găsesc modelul XML?

Structura este definită în anexele Ordinului ANAF 1.783/2021. ANAF publică ghidul contribuabilului D406 pe site-ul instituției; versiunea aplicabilă trebuie verificată la data exportului din software.

Ultima verificare a termenelor și categoriilor: 19 august 2026.

e-Factura (sistemul național RO e-Factura) este obligatorie pentru operatorii economici stabiliți în România care emit facturi B2B, B2G și, din 2025, B2C. Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere în SPV ANAF este de 5 zile lucrătoare de la emitere, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la termenul legal de emitere din Codul fiscal — modificare introdusă prin Ordonanța de urgență nr. 89/2025, care înlocuiește vechiul termen de 5 zile calendaristice.

Cine are obligația de a folosi RO e-Factura?

Obligația revine operatorilor economici persoane impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt înregistrate sau nu în scopuri de TVA, pentru facturile emise la livrări și prestări cu locul operațiunii în România. Baza legală este Ordonanța de urgență nr. 120/2021, completată de OUG nr. 69/2024 pentru relația B2C.

Relație	Ce înseamnă	Obligație de transmitere	De când
B2G	facturi către autorități contractante / instituții publice	obligatorie	1 iulie 2022 (implementare progresivă anterior)
B2B	facturi către alți operatori economici din România	obligatorie	1 iulie 2024
B2C	facturi către persoane neimpozabile (inclusiv PF identificate prin CNP)	obligatorie	1 ianuarie 2025

Fac excepție facturile simplificate prevăzute la art. 319 alin. (12) din Codul fiscal, care nu se transmit prin RO e-Factura în relația B2C (OUG 69/2024). Firmele nou înființate trebuie să verifice înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de prima activitate — procedura este detaliată în pașii de înființare SRL pe antreprenori.top.

Care este termenul de transmitere în 2026?

Termenul aplicabil din 1 ianuarie 2026 este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită de emitere prevăzută la art. 319 alin. (16) din Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal. Regula apare în OUG 89/2025 și se aplică atât B2B, cât și B2C.

Până la 31 decembrie 2025, termenul era de 5 zile calendaristice (formă introdusă prin OUG 69/2024). Trecerea la zile lucrătoare aliniază calculul la Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71, menționat explicit în act.

Exemplu simplu: o factură emisă luni 12 ianuarie 2026 trebuie transmisă cel târziu luni 19 ianuarie 2026 (a cincea zi lucrătoare), dacă nu intervine mai devreme plafonul de la art. 319 alin. (16). Dacă factura ar fi trebuit emisă legal până pe 5 ianuarie, dar a fost emisă pe 12 ianuarie, termenul de transmitere se calculează și față de data-limită legală de emitere — nu doar față de data de pe factură.

Cum se transmite o factură prin e-Factura?

Factura se generează în format XML conform specificației RO_CIUS (bazată pe EN 16931), se semnează electronic și se încarcă în Spațiul Privat Virtual (SPV) al ANAF sau se trimite prin sistem integrat (ERP, aplicație de facturare conectată la ANAF). ANAF validează structura; factura devine disponibilă destinatarului în SPV.

Fluxul minim, indiferent de software:

1. Emiterea facturii în format XML RO_CIUS.
2. Semnarea cu certificat digital calificat.
3. Transmiterea în SPV (upload sau API).
4. Preluarea de către destinatar din SPV sau prin integrare.

Factura pe hârtie sau PDF trimisă pe e-mail nu înlocuiește transmiterea în RO e-Factura când legea impune sistemul. PDF-ul poate circula comercial, dar obligația legală de raportare în SPV rămâne.

Destinatarul are acces la factura transmisă prin contul său SPV. Furnizorul trebuie să verifice că statusul transmisiei este confirmat înainte de expirarea termenului legal — o eroare de validare XML lasă factura în afara sistemului până la retransmitere.

Ce sancțiuni există pentru netransmitere?

Nerespectarea termenului de transmitere constituie contravenție, sancționată potrivit art. 13^1 din OUG 120/2021. Amenzile sunt diferențiate după categoria de mărime a contribuabilului, iar în B2B se poate aplica separat și sancțiunea procentuală pentru neutilizarea sistemului.

Categorie contribuabil	Amendă pentru depășirea termenului
Contribuabili mari	5.000 – 10.000 lei
Contribuabili mijlocii	2.500 – 5.000 lei
Alți contribuabili (IMM, PFA etc.)	1.000 – 2.500 lei

În relația B2B, neutilizarea sistemului RO e-Factura pentru o factură care trebuia transmisă poate atrage și amendă de 15% din valoarea totală a facturii (art. 10 din OUG 120/2021, forma consolidată). Sancțiunea procentuală este distinctă de amenda pentru întârziere; pot apărea împreună în situații diferite.

OUG 89/2025 modifică termenul, nu grila de amenzi. Planificarea transmiterii trebuie refăcută pe zile lucrătoare începând cu ianuarie 2026 — vezi modificările Cod fiscal 2026, legătura cu SAF-T și e-TVA.

Ce greșesc cel mai des firmele?

Erorile apar de obicei la confundarea documentului comercial cu raportarea în SPV, la calculul termenului după 2026 și la relația B2C. Mai jos sunt situațiile care generează cele mai multe controale și corecții post-factum.

Tratează PDF-ul ca pe e-Factura. Trimiterea facturii clientului pe e-mail nu îndeplinește obligația de upload în SPV. Sistemul național primește XML semnat, nu documente scanate.

Calculează termenul în zile calendaristice după 2026. De la 1 ianuarie 2026 se folosesc zile lucrătoare (OUG 89/2025). Un termen care cădea sâmbătă se mută conform Regulamentului 1182/71.

Omit facturile B2C după ianuarie 2025. OUG 69/2024 extinde obligația la relația cu persoanele neimpozabile, cu excepția facturilor simplificate.

Emit factura târziu pentru a câștiga timp la transmitere. Plafonul de la art. 319 alin. (16) Cod fiscal limitează și transmiterea: nu poți depăși 5 zile lucrătoare nici de la termenul legal de emitere.

Nu verifică integrarea software. Erorile de validare XML în SPV nu suspendă termenul legal. Factura respinsă tehnic trebuie corectată și retransmisă în aceeași fereastră de timp.

Întrebări frecvente

e-Factura este obligatorie pentru PFA?

Da, dacă PFA-ul este persoană impozabilă stabilită în România și emite facturi în relațiile reglementate (B2B, B2G, B2C). OUG 69/2024 include explicit persoanele impozabile stabilite în România, indiferent de înregistrarea în scopuri de TVA.

Cât durează termenul de transmitere din 2026?

5 zile lucrătoare de la data emiterii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la termenul-limită de emitere din Codul fiscal (OUG 89/2025). Regula se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Facturile simplificate intră în e-Factura?

Nu în relația B2C. OUG 69/2024 exceptează facturile simplificate de la art. 319 alin. (12) Cod fiscal. Celelalte facturi B2B/B2G rămân supuse obligației generale.

Unde se încarcă factura electronică?

În Spațiul Privat Virtual ANAF (portal sau integrare API) sau prin aplicații de facturare certificate conectate la sistemul RO e-Factura. Specificația tehnică RO_CIUS este aprobată prin ordin al ministrului finanțelor, în baza OUG 120/2021.

Ce se întâmplă dacă depășesc termenul?

Se aplică amenzi între 1.000 lei și 10.000 lei, după mărimea contribuabilului (art. 13^1 OUG 120/2021). În B2B, neutilizarea sistemului poate adăuga sancțiunea de 15% din valoarea facturii.

Ultima verificare a termenelor și sancțiunilor: 19 august 2026.

Salariu minim 2026: salariul de bază minim brut pe țară este 4.050 lei până la 30 iunie 2026 și 4.325 lei de la 1 iulie 2026, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 146/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 13 martie 2026. Valoarea din prima jumătate a anului rămâne cea stabilită prin HG nr. 1.506/2024. Pentru sectorul construcțiilor, pragul sectorial de 4.582 lei nu se modifică prin HG 146/2026.

Cât este salariul minim brut în 2026?

În 2026 există două valori legale pentru salariul minim general: 4.050 lei brut lunar în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie și 4.325 lei brut de la 1 iulie. Ambele sume se referă la un program normal de lucru, fără sporuri sau alte adaosuri, conform art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii.

Tariful orar aferent celor două praguri diferă. Până la jumătatea anului, baza de calcul rămâne 165,334 ore pe lună în medie, adică 24,496 lei/oră (HG 1.506/2024). De la 1 iulie 2026, norma de referință devine 166,667 ore pe lună, iar tariful orar este 25,949 lei/oră (HG 146/2026).

Perioadă	Brut general	Ore/lună (medie)	Tarif orar	Act normativ
1 ian. – 30 iun. 2026	4.050 lei	165,334	24,496 lei	HG 1.506/2024
De la 1 iul. 2026	4.325 lei	166,667	25,949 lei	HG 146/2026
Construcții (tot anul 2026)	4.582 lei	165,334	27,714 lei	OUG 156/2024

Creșterea de la 4.050 la 4.325 lei reprezintă 275 lei brut (+6,8%) față de nivelul din iunie 2026. Articolul de față folosește exclusiv cuantumele brute din actele normative; netul depinde de deduceri, sporuri și de suma neimpozabilă prevăzută la salariul minim.

De când se aplică 4.325 lei?

Pragul de 4.325 lei se aplică pentru lunile de salariu aferente perioadei de muncă începute de la 1 iulie 2026. HG nr. 146/2026 a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (13 martie 2026), dar efectul salarial începe la 1 iulie, conform art. 1.

La aceeași dată se abrogă HG nr. 1.506/2024, actul care menținea 4.050 lei de la 1 ianuarie 2025. Nu există, în forma publicată a HG 146/2026, o a treia valoare intermediară în cursul anului 2026 — doar cele două trepte de mai sus.

Angajatorii care plătesc deja peste 4.325 lei brut nu sunt obligați să majoreze salariile doar pentru că s-a schimbat minimul legal. Obligația apare când salariul de bază contractual este sub noul prag sau când contractul fixează explicit „salariul minim legal”, care urmează automat actul normativ.

Cât este salariul minim în construcții în 2026?

Pentru activitatea din construcții, salariul de bază minim brut garantat în plată rămâne 4.582 lei lunar pe tot parcursul anului 2026. Pragul este stabilit prin derogare de la art. 164 alin. (1) din Codul muncii, în Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cu aplicare de la 1 ianuarie 2025.

HG nr. 146/2026 majorează doar minimul general (inclusiv pentru agricultură și industria alimentară, aliniate la 4.325 lei de la 1 iulie). Nu modifică cuantumul sectorial din construcții. O firmă care activează în CAEN de construcții trebuie să verifice dacă angajații sunt încadrați în categoria care atrage derogarea; aplicarea greșită a minimului general de 4.325 lei poate constitui nerespectarea salariului minim sectorial.

Tariful orar în construcții, în forma OUG 156/2024, este 27,714 lei pentru 165,334 ore pe lună. Facilitățile fiscale specifice construcțiilor au fost eliminate tot prin OUG 156/2024; în 2026 contribuțiile și impozitul pe venit se calculează ca la restul salariaților, cu excepția cuantumului minim brut mai mare.

Ce trebuie făcut în firmă după majorarea de la 1 iulie?

Firmele care plătesc salariul minim legal trebuie să actualizeze fluturașii de salariu de la luna iulie 2026. Trebuie emis act adițional la contractul individual de muncă pentru salariile fixate la nivelul minim. Modificarea se transmite în Revisal / Reges-Online, conform procedurii în vigoare. Modelul de contract și clauzele salariale sunt detaliate în ghidul antreprenori.top despre contractul de muncă.

Pașii administrativi, în ordinea firească:

1. Identificarea salariaților cu salariu de bază sub 4.325 lei (sau sub 4.582 lei în construcții).
2. Negocierea și semnarea actului adițional cu noul cuantum brut, aplicabil de la 1 iulie 2026.
3. Actualizarea statelor de plată și a fișierelor pentru declarația 112 — detalii despre contribuțiile sociale 2026 și costul salarial al angajatorului micro (impozit micro).
4. Înregistrarea modificării în registrul electronic al salariaților.

Pentru normă parțială, salariul minim se calculează proporțional cu timpul de lucru, iar suma obținută se rotunjește în favoarea salariatului (art. 4 din Ordonanța nr. 47/2005, cu modificările ulterioare). Un contract de 4 ore pe zi nu poate folosi jumătate din 4.325 lei truncată în defavoarea angajatului.

Ce se schimbă la suma neimpozabilă de la salariul minim?

Suma neimpozabilă de la salariul minim scade de la 300 lei la 200 lei pe lună, începând cu veniturile aferente lunii iulie 2026, iar plafonul de venit brut care permite acordarea acesteia crește de la 4.300 lei la 4.600 lei. Regula este în Ordonanța de urgență nr. 89/2025, nu în HG 146/2026. În 2026, mecanismul are două etape calendaristice:

Perioadă	Sumă neimpozabilă/lună	Plafon venit brut (contract + asimilate, aceeași lună)
1 ian. – 30 iun. 2026	300 lei	4.300 lei inclusiv
1 iul. – 31 dec. 2026	200 lei	4.600 lei inclusiv

Suma respectivă nu se cuprinde în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii și nu se impozitează ca venit, dacă sunt îndeplinite condițiile din act. Reducerea de la 300 la 200 lei de la 1 iulie 2026 (OUG 89/2025, parte din pachetul fiscal ianuarie 2026) modifică netul la același brut legal. Compararea salariului „în mână” trebuie făcută pe fiecare semestru, nu cu un singur procent estimativ.

Veniturile asimilate salariilor din aceeași lună (bonuri, tichete, indemnizații) intră în plafonul de 4.300 lei, respectiv 4.600 lei. Dacă totalul depășește plafonul, salariatul poate pierde dreptul la suma neimpozabilă pentru luna respectivă, chiar dacă salariul de bază rămâne la minim.

Greșeli frecvente la aplicarea salariului minim

Cele mai costisitoare erori apar la data aplicării pragului, la sectorul construcțiilor și la calculul netului după schimbarea sumei neimpozabile. Mai jos sunt situațiile întâlnite des în controalele Inspecției Muncii și în auditul salarial intern.

Se aplică 4.325 lei de la 1 ianuarie. Până la 30 iunie 2026 rămâne valabil 4.050 lei prin HG 1.506/2024. Majorarea la 4.325 lei este explicit amânată la 1 iulie în HG 146/2026.

Se folosește minimul general în construcții. Angajații din construcții trebuie să primească cel puțin 4.582 lei brut, dacă le corespunde categoria reglementată prin OUG 156/2024 — chiar după ce minimul general urcă la 4.325 lei.

Se calculează netul cu formula din 2025. Suma neimpozabilă trece de la 300 lei la 200 lei la 1 iulie 2026 (OUG 89/2025), iar plafonul de venit crește de la 4.300 lei la 4.600 lei. Netul estimat fără aceste praguri este greșit.

Se amână actul adițional după prima plată. Salariul sub minimul legal la data la care munca a fost prestată poate atrage sancțiuni de la Inspecția Muncii. Actualizarea contractului și a registrului salarial trebuie făcută odată cu aplicarea cuantumului nou.

Se ignoră norma parțială. Salariul minim pentru fracțiune de normă se calculează proporțional și se rotunjește în favoarea salariatului; rotunjirea în jos este neconformă.

Întrebări frecvente

Salariul minim 2026 este deja 4.325 lei?

Nu pentru tot anul. 4.325 lei se aplică de la 1 iulie 2026. În intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2026, salariul minim general rămâne 4.050 lei, conform HG 1.506/2024.

Cine stabilește salariul minim în România?

Guvernul stabilește cuantumul prin hotărâre, în baza art. 164 alin. (1) din Codul muncii. Pentru 2026, actele relevante sunt HG 1.506/2024 (4.050 lei) și HG 146/2026 (4.325 lei de la 1 iulie). Excepțiile sectoriale (construcții) sunt în OUG 156/2024.

Trebuie act adițional dacă salariul din contract depășește noul minim?

Nu, dacă salariul de bază contractual este deja egal sau superior pragului legal aplicabil lunii respective. Actul adițional este necesar când contractul fixează sub minim sau laexact minimul vechi.

Construcțiile trec la 4.325 lei odată cu restul economiei?

Nu. Minimul din construcții rămâne 4.582 lei în 2026, potrivit OUG 156/2024. HG 146/2026 nu modifică acest cuantum sectorial.

Unde se verifică textul oficial al majorării?

Textul integral al HG nr. 146/2026 este publicat în Monitorul Oficial nr. 196 din 13 martie 2026. Pragul de 4.050 lei este în HG 1.506/2024.

Ultima verificare a valorilor legale: 19 august 2026.