Pe un marketplace, TVA-ul îl poate factura vânzătorul sau interfața. Titlul VII din Codul fiscal tratează persoana care facilitează livrarea printr-o interfață electronică. Nu e plafonul de scutire de 395.000 lei din OG 22/2025.
Cine colectează TVA-ul
Când o interfață electronică facilitează livrarea de bunuri către o persoană neimpozabilă, Codul fiscal — în transpunerea regulilor UE privind comerțul electronic — poate trata facilitatorul ca și cum ar fi primit și livrat el bunurile. În acea ficțiune, TVA-ul către consumator îl colectează platforma, nu vânzătorul listat. Condițiile (tip de bun, locul livrării, statutul vânzătorului) stau în articolele de facilitare din titlul VII, nu în regulamentul intern al pieței.
| Rol | Ce poate face legea | Ce nu face |
|---|---|---|
| Facilitator | colectează TVA pe livrări B2C vizate | nu șterge firma ta din ONRC |
| Vânzător RO | rămâne persoană impozabilă pe ce nu e „preluat” | nu e scutit automat de toate declarațiile |
| Plafon 395.000 lei | privește scutirea firmei | nu decide cota de pe anunț |
O situație: un SRL românesc vinde către consumatori din România printr-o platformă care, în contract, se declară persoana obligată la TVA pe acele vânzări. Factura către clientul final poate fi a platformei. Evidența ta rămâne pe decontul și pe contractul de comision / intermediere — nu dispar.
Facilitatorul și vânzătorul
- „Marketplace” în sens fiscal înseamnă interfața care facilitează livrarea, nu brandul vitrinei.
- Pentru anumite livrări B2C, legea poate considera facilitatorul persoană care efectuează livrarea — deci cel care colectează TVA-ul.
- Plafonul de scutire al firmei tale rămâne un regim separat, pe cifra de afaceri din România.
- e-Factura poate rămâne obligatorie chiar dacă TVA-ul îl colectează altcineva, în funcție de cine e persoana impozabilă pe operațiune.
Ce rămâne firmei din România
Platforma nu preia, prin simplul fapt că există, înregistrarea ca plătitor, e-Factura pe fluxurile unde ești tot tu persoana impozabilă, sau informațiile ANPC de pe pagina de produs. Contractul de comision, de intermediere sau de „fulfilled by” decide cine e vânzătorul civil; calificarea TVA se citește pe articolele de facilitare, nu pe sloganul „noi ne ocupăm de taxe”.
A doua situație: vinzi B2B către o firmă, tot prin platformă. Regimul de facilitator B2C nu se copiază automat pe B2B. Factura, e-Factura și cota rămân, de regulă, la tine, dacă nu există o altă ficțiune legală.
OSS (One Stop Shop) e un canal de declarare pentru anumite vânzări la distanță intra-UE. Nu e un decont 300 „înlocuit cu un click”. Dacă firma e în OSS, se citesc operațiunile acoperite; restul rămân în decontul național.
e-Factura, nu plafonul de scutire
e-Factura urmărește cine e emitentul facturii și ce relație e (B2B, B2C identificat). Dacă platforma emite ea factura către consumator, fluxul tău de e-Factura pe acea vânzare poate lipsi — sau poate exista pe relația ta cu platforma. Nu se ghicește: se citește cine e persoana impozabilă pe fiecare picior al operațiunii.
Plafonul de 395.000 lei din OG 22/2025 spune dacă firma ta, pe operațiunile care rămân ale ei, stă la scutire. Nu spune ce cotă pune platforma pe anunț. Confuzia produce deconturi goale sau duble.
De verificat: contractul cu platforma (cine facturează B2C), locul livrării, dacă ești deja plătitor, ce raportezi în e-Factura, ce rămâne în D300, ce informații de consum trebuie pe anunț. Fără acest tabel intern, „TVA-ul e problema lor” e o frază, nu o încadrare.
În contractul cu platforma
Contractul de intermediere trebuie citit pe două picioare: civil (cine e vânzătorul față de cumpărător) și fiscal (cine e persoana impozabilă pe livrare). Ele nu coincid mereu.
Un comision „all inclusive taxe” nu mută decontul dacă legea te lasă persoană impozabilă. Stocul ținut de platformă („fulfillment”) poate schimba locul livrării și, cu el, încadrarea. Se notează depozitul, țara destinatarului și dacă vânzarea e B2C sau B2B înainte de a închide luna în D300. Plafonul de 395.000 lei se calculează pe operațiunile care rămân ale firmei, nu pe GMV-ul afișat în dashboard-ul pieței.
Dacă apare un act nou în Monitorul Oficial, termenele se citesc din nou. Materialul rezumă regimul publicat; nu înlocuiește verificarea pe dosar.
Surse
- Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal, titlul VII (TVA, operațiuni facilitate electronic).
- OG nr. 22/2025 — plafonul de scutire al firmei, nu regimul facilitatorului.
Dacă platforma colectează TVA-ul, mai am nevoie de înregistrare?
Depinde ce alte operațiuni ai în România. Facilitarea pe un canal nu anulează scutirea sau înregistrarea pe restul cifrei. Se calculează pe art. 310 și pe operațiunile rămase, nu pe sloganul pieței.
OSS înlocuiește decontul de TVA?
Nu pe toate operațiunile. OSS acoperă categoriile pentru care ai optat / ești obligat. Livrările interne rămase în sfera națională stau în decontul clasic.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește încadrarea pe contractul cu platforma și pe titlul VII din Codul fiscal. Ultima actualizare: 21 august 2026.
